Dacă nu sunteți la curent cu noul număr al ”Circului” proaspăt sosit în ”orașul Facebook”, vă spun în câteva cuvinte că în acestă perioadă se jonglează cu idei care mai de care, se merge pe sârma bunului simț fără prăjină, au loc tumbe intelectuale și se aruncă cu focul cuvintelor. Subiectul dezbaterii este întreptat -atenție- spre formă.
Cauza? Calendarul. Taberele? Vreo trei la număr. ”Ecumeniștii” care vor o împreună-celebrare a Paștelui. ”Fundamentaliștii” care nu vor împreună-celebrare a Paștelui cu alte confesiuni. ”Pacifiștii” care vor ca nu cumva să calce pe bec cu opinia lor și să piardă din numărul de laicuri și implicit din numărul urmăritorilor. Acest subiect mă interesează la fel de mult cum mă interesează Liga 1 de fotbal. Vei zice ”vaaai, dar nu te interesează când prăznuiești Învierea Domnului Iisus Hristos?!” Zic, NU! Nu mă interesează când prăznuiesc. Poa’ să fie primăvara, iarna, vara sau toamna. Ținta mea este să aflu prima oară DE CE, iar mai apoi CUM prăznuiesc.
Am prezentat tabloul general sub numele de ”Circus”. Însă, subiectul ăsta nu mi-ar fi atras în mod deosebit atenția dacă nu ar fi atins zona teologică într-un mod eronat. De ce eronat? Pentru că teologia nu este despre formă, ci despre Fond. ”Circul” ca orice circ este despre formă, despre spectacol, despre senzațional. Exacta asta se găsește în postările și comentariile situației prezentate în paragraful de mai sus. Sinapsele se încing, tastele păcănesc, vena se umflă. Fiecare încearcă să explice cum stă de fapt treaba. Cineva spunea că cel mai mult îi e teamă de acei oameni care încep o discuție cu ”haide să îți spun eu cum stă treaba”, și am început să îmi dau și eu seama ce ascunde de fapt această teamă, mai ales pe subiecte ”teologice”.
Din această confruntare fiecare își dorește să aibă dreptate, să demonstreze că ipoteza susținută e cea dreaptă. Bine-nțeles, când mai ești și teolog, filolog, doctor(and), filosof dar mai ales posesor de telefon cu facebook, din start ai un avantaj profesional care creditează imaginea ta de intelectual-cărturar în fața publicului-suaipist (eng. swiped). Această ”dreptate” este o iluzie. De ce? Pentru că ea se dorește a fi obținută pe formă. Care ar fi atunci ”dreptatea” obținută pe Fond? Tăcearea. Relația personală cu Dumnezeu te face imun la forme și la opina personală despre subiecte pseudoteologice -sau astronomice în cazul de față-. Când ai o relație personala cu Dumnezeu nu mai ai nevoie de nicio ”dreptate”, de nicio validare, de nicio confirmare; pentru că ai deja Totul.
foto : Alfons Morales