opinii – sergiu nicola

Iluzia dreptății

Dacă nu sunteți la curent cu noul număr al ”Circului” proaspăt sosit în ”orașul Facebook”, vă spun în câteva cuvinte că în acestă perioadă se jonglează cu idei care mai de care, se merge pe sârma bunului simț fără prăjină, au loc tumbe intelectuale și se aruncă cu focul cuvintelor. Subiectul dezbaterii este întreptat -atenție- spre formă.

Modelul meu este țăranul

Sunt tânăr. Nu am trăit acele vreumuri din ultimele veacuri. Nu știu cum a fost ”pe viu” atmosfera din sat. Nu cunosc viața țăranului în amănuntul ei. Nu cunosc provocările vieții sătești de zi cu zi. Tot ceea ce cunosc este mărturia ultimilor țărani în viață, adică de la bunicii mei; ultima generație care a trăit fără televizor. Desigur, o imagine despre viața satului românesc este completată și de câteva eseuri pe care le-am citit, scrise de filosoful și sociologul Ernest Bernea. Cu toate acestea sunt convis că nu este suficient pentru a dezvolta o exegeză sociologică asupra mediului rural din ultimele două veacuri. Dar, oricum, nu asta e ideea, nu despre asta vreau să scriu. Acest articol este un elogiu adus mesagerilor tradiției, conservatorilor culturii românești, adică, bunicilor și străbunicilor noștri.

Europa în următorii o sută de ani

Menționez din capul locului că sunt într-un proces de detașare în ceea ce privește subiectele politice. Sunt din ce în ce mai convins că acest fenomen socio-administrativ îmi risipește atenția concentrată spre interiorul meu, spirit și rațiune. Am încetat să caut răspunsuri la întrebări care implică dinamica politică, și, de asemenea, în ceea ce privește direcția lumii ca societate în genere.

Conduita sfinților contemporani

Încep prin a menționa faptul că titlul are un caracter ironic, prin urmare voi păstra această atmosferă până la finele articolului, nu de alta, dar subiectul în sine cere acest lucru. Deși suntem obișnuți -cel puțin în confesiunea creștin-ortodoxă- să certificăm sfințenia unui om după moarte sa, ea, totuși, poate fi identificată și în timpul vieții. Voi scrie în continuare despre acei oameni neprihaniți, cu o conduită morală -și mai ales duhovnicească- impecabilă si exceplțională deopotrivă.

When you have something to say, silence is a lie

Nu pot să afirm că sunt un mare urmăritor sau fan a lui Jordan Peterson, (și asta din pricina faptului că nu am un nivel avansat de înțelegere a limbii engleze) însă nu am cum să trec cu vederea unele afirmații îmbibate cu sens.

Suferinta la omul contemporan

E clar. Trecem printr-o perioadă dificilă, grea, anevoioasă, ciudată și primejdioasă. Suntem din ce în ce mai des și din ce în ce mai mult cu ochii pe liderii politici așteptând soluții, așteptând salvarea ca prin ei sau de la ei să vină ajutorul și să revenim la normal (acest ”normal” fiind discutabil cât de ”normal” a fost). Omul în această perioadă suferă; suferă moral, psihologic și chiar spiritual.